Ziua 35. AMR 330

Al naibii soare dacă a ieșit el azi! Dar chiar nu se mai respectă regulile, nu se spune că după ceață iese soarele?!? Am orbecăit dis de dimineață printr-o negură ciudată, parcă eram într-un film SF, e teribilă senzația că ai pierdut orice reper. Eh, cum-necum, am ajuns undeva...
Azi am beneficiat întreaga zi de compania reconfortantă a Lisucăi, am luat micul dejun în mașină și ne-am simțit ca două mici franțuzoaice: eu am savurat o cafea cu lapte și o gourmandise, Lisuca un croissant. Ce dacă minunata cafea era fiartă peste măsură și mi-am fript limba de nici măcar nu am mai simțit gustul minunatei gourmandise? Ce dacă Lisuca a fărâmițat prin toată mașina afurisitul de croissant? Noi fredonam ensemble...
"Il me dit des mots d'amour,
des mots de tous les jours,
je vois la vie en rrrrrrrrose!"
Păzea, Paris, j'arrive!

Ziua 34. AMR 331.

Categoric azi acesta a fost momentul meu de glorie! Articolul a fost selectat pentru un concurs și a avut un numar imens de comentarii. M-am distrat copios provocându-le, am putut să fiu bitchy cu public și cu aplauze furtunoase. :-)
A, și am mai marcat un punct important: ușa închisă acum câteva săptămâni a fost ferecată definitiv iar cheia aruncată la gunoi; cărămidă cu cărămidă, voi construi un zid între mine și ea. Într-o zi zidul va ajunge să o mascheze complet și se va confunda cu alte și alte ziduri iar eu nu-mi voi mai aminti vreodată că acolo a fost cândva o ușă.

Ziua 33. AMR 332.

Ce îi provoacă pe oameni să facă gesturi nechibzuite deși au senzația că autocontrolul e unul din punctele lor forte? Ce substanțe se activează în creierele lor când coboară pe trepte mai să-și rupă gâtul doar ca să savureze o felie de pizza pe o margine de marmură rece ca gheața? Și ce mister chimic îi face pe oameni să se topească de plăcere când primesc complimente la adresa unei pijamale cu Hello Kitty?

Ziua 32. AMR 333

Vi se pare că mă știți de undeva? Sunt Vanessa și m-ați cunoscut cu ocazia botezului.
Azi Zâna Bună Rău, mătușa mea, m-a lăsat pe mine să scriu pe blog pentru că ea e copleșită: pana de pasăre colibri cu care scrie de obicei îi tremură între degete după infuzia de tandrețe, drăgălășenie și bună dispoziție cu care am tratat-o azi, când m-a vizitat la bunicii mei. M-a ținut numai în brațe și m-a pupat tot timpul, peste tot, iar mie mi-a plăcut și nu m-aș mai fi dat dusă de acolo numai că mai aveam ceva treburi urgente de rezolvat prin casă: de ros mouse-ul, lumânările decorative, cheile de la mașină și, în general, cam tot ce îmi pică în mână.
Preferata mea este suzeta Schnuli, pe care o port tot timpul după mine. Mă dau în vânt după ea. După ea și după Alejandro din Don't call my name, I'm not your babe, Ale, Alejandro...așa mă apucă o poftă de dans când aud melodia asta! Chiar și când o fredonează bunica și nu Lady Ga Ga!




Ea e mami, Zâna Aiurită. Îmi place tare mult de ea pentru că are grijă de mine fără să mă cocoloșească. Și râde mult. Și vorbește continuu. Și ne jucăm și ne uităm pe cărticele. Și știți ce am remarcat? E o poză acolo cu o chestie cu blană, urechi ascuțite și coadă lungă căreia mami îi spune Pisică iar tati îi spune Katze. Oare de ce nu se pun ei doi de acord?


Iar el este Booggie. Ne înțelegem minunat, mă gâdilă cu mustățile și, când mi-o fură pe Schnuli, îi fur și eu jucăriile împrăștiate prin grădină! El a fost copilul lui mami înainte să apar eu pe lume și acum tare mai suferă drăguțul de el când plecăm departe, la noi acasă.





Aș mai sta cu voi la taclale dar mami mi-a pregătit un biberon cu lăptic, semn că trebuie să trag un pui de somn.
Vă salut pe toți și să mai veniți pe la noi pe blog, Zâna a primit convocare la castelul meu din Austria și sigur se va întoarce cu poze și povești frumoase!

Ziua 31.AMR 334

Veeery busy day!

• M-am distrat de minune sculptând dovleci pentru copii:

• Mi-am scos gândăcelul la soare.

• Am văzut Wall-E, știu că e cam târziu, la urma urmei sunt doi ani de când a apărut filmul! Probabil că acum a fost momentul lui căci mi-a plăcut mult romanța celor doi roboței, Wall-E și Eve. Când vom învăța și noi, oamenii, că iubirea nu are nevoie de prea multe cuvinte ci doar de fapte?

• Am găsit într-un sertar din congelator un guest-book pregătit și dispărut în mod misterios acum vreo două săptămâni!!! Nici nu mă mai mir, am o atracție specială pentru a uita diverse prin frigider, acum câțiva ani am regăsit chiar și telecomanda televizorului acolo.

• Am tăcut pentru prima oară pe o scară rulantă când cineva m-a împiedicat să urc, depășind prin stânga: erau doi tineri care se sărutau de mama focului. :-))) Am așteptat cuminte în spatele lor, fără să bat din picior sau să tușesc, până am ajuns sus.

Și-acum mă duc sa-mi pun cornițele de drăcoaică și plec la petrecere; va fi una cuminte, cu însoțitori deci nu vom fi în pericol să ne distrăm:-)))

Ziua 30. AMR 335

Zi scurtă, minunată! Am început-o mai târziu, cu o cafea și o tartă cu rubarbă la Paul, în compania...unui roman, să-i spunem. :-)))
Deocamdată îi știu doar coperta, e tentantă și mă îndeamnă să încep să frunzăresc. Habar nu am dacă e momentul potrivit pentru lectură dar știu că, dacă mă decid să o încep, voi citi cu atenție rând cu rând și, mai ales, printre rânduri. Nu vreau să mă trezesc spre final că am înțeles totul pe dos sau că am considerat zeci de pagini că citesc un roman inspirat din fapte reale când, de fapt, era unul de ficțiune.
Am pus și una din melodiile mele preferate, într-o variantă pe care puțini o cunosc, am descoperit-o cu plăcere și o ascult de minute bune pe repeat.

Botez Violeta

Idei decoratiuni botez. trusou botez. Lumanare botez. Alb/violet.