joi, 4 noiembrie 2010

Ziua 35. AMR 330

Al naibii soare dacă a ieșit el azi! Dar chiar nu se mai respectă regulile, nu se spune că după ceață iese soarele?!? Am orbecăit dis de dimineață printr-o negură ciudată, parcă eram într-un film SF, e teribilă senzația că ai pierdut orice reper. Eh, cum-necum, am ajuns undeva...
Azi am beneficiat întreaga zi de compania reconfortantă a Lisucăi, am luat micul dejun în mașină și ne-am simțit ca două mici franțuzoaice: eu am savurat o cafea cu lapte și o gourmandise, Lisuca un croissant. Ce dacă minunata cafea era fiartă peste măsură și mi-am fript limba de nici măcar nu am mai simțit gustul minunatei gourmandise? Ce dacă Lisuca a fărâmițat prin toată mașina afurisitul de croissant? Noi fredonam ensemble...
"Il me dit des mots d'amour,
des mots de tous les jours,
je vois la vie en rrrrrrrrose!"
Păzea, Paris, j'arrive!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Facerea de bine, futere de mamă

E acea perioadă din an când toți vrem să fim mai buni, duduie online-ul de campanii umanitare și strângeri de fonduri pentru cauze care mai ...