Prânz cu nașa Reta (nu am niciun merit, ea s-a autointitulat așa) și mi-a ieșit limonada pe nas la propriu când am auzit ce compliment i-a făcut chelnerului care îi pipera mâncarea cu o râșniță de vreun metru:
"Îmi place scula ta!"
marți, 26 octombrie 2010
luni, 25 octombrie 2010
Ziua 26. AMR 339
Azi nepotul meu a împlinit 19 ani, să-mi trăiască! E prima lui aniversare la care nu a avut alături întregul clan zânesc dar s-a descurcat el cumva, nu-mi fac griji. E întotdeauna înconjurat de fete frumoase, după un anumit tipar: înalte, subțiri, brune, cu păr lung. Nu am văzut să se abată de la regulă...odată, am salutat o puștoaică agățată de brațul lui: " Bună, Carmen!". Ea mi-a răspuns suav: " Săru'mâna! Eu sunt Ana Maria..." Ptiu, drace! De atunci, nu mai folosesc nume ci tot soiul de apelative: iepuraș, fluturaș, scumpete. Nu risc să-i stric apele Giuvaierului. Aaaa, nu v-am spus? Așa îl mângâiem :-) Și știu că mă va obliga să șterg postarea aceasta pentru că nu-l avantajează, dar voi rezista. Sau îl voi mitui, întotdeauna răspunde la astfel de stimulente.
La mulți ani, tesoro mio, n-ai habar ce fericit e portofelul meu de când ai plecat! :-))))))
La mulți ani, tesoro mio, n-ai habar ce fericit e portofelul meu de când ai plecat! :-))))))
duminică, 24 octombrie 2010
Ziua 25. AMR 340.
A beautiful day!
Farmecele de zână funcționează din nou: am scăpat de amendă, puncte și suspendare permis! Vorbeam la telefon, am trecut pe roșu, nu aveam centura, m-am încadrat aiurea-toate în fața unui polițist la Universitate! Și nici măcar nu am dat șpagă, cred că de data asta aș fi dat tot ce aveam în portofel, încă o lună fără permis mi se pare ceva de neimaginat!!! Nu știu cum l-am convins că eu sunt, de fapt, nevinovată și numai o ciudată aliniere a astrelor m-a împins să fac atâtea tâmpenii în doar câteva secunde :-) M-a ajutat și Lisa care tremura pe scaunul din dreapta, pesemne arată rău de tot dacă l-a impresionat în așa fel pe domnul polițist încât ne-a și îndrumat spre Facultatea de Medicină Veterinară. LOL! Lisuca, ai nevoie de un facelift, mamă!
Botezul Zairei a fost senzațional! Nașa e prietena mea, Cătălina, pe care nu am văzut-o niciodată atât de emoționată. Hmm, nu am înțeles de ce era însoțită de doi nași, soțul ei și încă un bărbat. Acesta din urmă ținea lumânărica Zairei într-un fel în care numai un bărbat ar ține-o, atâta a smotocit-o și a înghesuit-o, atâta a ciufulit fundițele încât îmi venea să îi fac un semn discret cu piciorul în tibie!
Pizzaaaaaaaaaaaaaaaa!
Farmecele de zână funcționează din nou: am scăpat de amendă, puncte și suspendare permis! Vorbeam la telefon, am trecut pe roșu, nu aveam centura, m-am încadrat aiurea-toate în fața unui polițist la Universitate! Și nici măcar nu am dat șpagă, cred că de data asta aș fi dat tot ce aveam în portofel, încă o lună fără permis mi se pare ceva de neimaginat!!! Nu știu cum l-am convins că eu sunt, de fapt, nevinovată și numai o ciudată aliniere a astrelor m-a împins să fac atâtea tâmpenii în doar câteva secunde :-) M-a ajutat și Lisa care tremura pe scaunul din dreapta, pesemne arată rău de tot dacă l-a impresionat în așa fel pe domnul polițist încât ne-a și îndrumat spre Facultatea de Medicină Veterinară. LOL! Lisuca, ai nevoie de un facelift, mamă!
Botezul Zairei a fost senzațional! Nașa e prietena mea, Cătălina, pe care nu am văzut-o niciodată atât de emoționată. Hmm, nu am înțeles de ce era însoțită de doi nași, soțul ei și încă un bărbat. Acesta din urmă ținea lumânărica Zairei într-un fel în care numai un bărbat ar ține-o, atâta a smotocit-o și a înghesuit-o, atâta a ciufulit fundițele încât îmi venea să îi fac un semn discret cu piciorul în tibie!
Pizzaaaaaaaaaaaaaaaa!
Ziua 24. AMR 341
Cel mai bun lucru pe ziua de azi a fost, categoric, faptul că, în sfârșit, am mâncat. De dimineață m-am trezit cu o foame de lup și i-am dat organismului meu hrana după care tânjea atâta: felii de pâine caldă unsă cu unt și magiun, un pahar de lapte și un bol de fructe. Cafeaua am băut-o în mașină, în compania Lisei, în drum spre Palatul Știrbey unde aveam de schimbat niște etichete
greșite pe mărturiile

lui Petru Teodor căci, sărăcuțul, fusese rebotezat. (În cazul lui am fost modestă, am greșit doar numele. Zilele trecute m-a sunat o mămică să-mi spună că s-a strecurat o greșeală în textul de pe invitația la botez: în loc de "creștină" am scris "cretină"!!! Mi-a crăpat obrazul, puteam greși orice alt cuvânt dar nuuuu, trebuia să mă fac de râs total! :-)
M-am delectat cu decorul creat de Raluca în fosta reședință a Prințului Alb:



și cu decorul creat de toamnă pe aleile conacului.


După amiază l-am scos la plimbare pe Matei. Dom'le, Matei are un tată cu multă imaginație! Tuturor bebelușilor li se spune Gogoșică, Prințulică, Guguloi, Bobiță, Țucurel etc, numai lui Matei i se spune Iosif Vissarionovici, Vladimir Ilici, Osama. :-) Și chiar și Băse, judecând după fotografia aceasta!

Cu mare elan am pornit spre seară la film, "Eat, pray and love". Filmul îți place sau nu, în funcție de starea sufletească pe care o traversezi. Filmarea e bună, culorile sunt fantastice, peisajele sunt de vis, Javier Bardem e un urât frumos, Julia Roberts e bună, happy end. Cine a citit cartea e sfătuit să rămână la acest stadiu. După standardele mele, "Pacientul englez" rămâne unica ecranizare mai reușită decât cartea însăși.
greșite pe mărturiile
lui Petru Teodor căci, sărăcuțul, fusese rebotezat. (În cazul lui am fost modestă, am greșit doar numele. Zilele trecute m-a sunat o mămică să-mi spună că s-a strecurat o greșeală în textul de pe invitația la botez: în loc de "creștină" am scris "cretină"!!! Mi-a crăpat obrazul, puteam greși orice alt cuvânt dar nuuuu, trebuia să mă fac de râs total! :-)
M-am delectat cu decorul creat de Raluca în fosta reședință a Prințului Alb:
și cu decorul creat de toamnă pe aleile conacului.
După amiază l-am scos la plimbare pe Matei. Dom'le, Matei are un tată cu multă imaginație! Tuturor bebelușilor li se spune Gogoșică, Prințulică, Guguloi, Bobiță, Țucurel etc, numai lui Matei i se spune Iosif Vissarionovici, Vladimir Ilici, Osama. :-) Și chiar și Băse, judecând după fotografia aceasta!
Cu mare elan am pornit spre seară la film, "Eat, pray and love". Filmul îți place sau nu, în funcție de starea sufletească pe care o traversezi. Filmarea e bună, culorile sunt fantastice, peisajele sunt de vis, Javier Bardem e un urât frumos, Julia Roberts e bună, happy end. Cine a citit cartea e sfătuit să rămână la acest stadiu. După standardele mele, "Pacientul englez" rămâne unica ecranizare mai reușită decât cartea însăși.
vineri, 22 octombrie 2010
Ziua 23. AMR 342
Un ceai în ceașca mea favorită (cândva a avut o pereche dar nu am înțeles niciodată pe unde s-a rătăcit) în compania Annei Karenina la televizor. Dragoste pură, dorință, suferință, gelozie, milă, remușcare, obsesii, disperare, atâtea sentimente irosite! Annă, Annă, pe vremea ta nu se știa că bărbații e porci? :-)))
Botez Zaira
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Facerea de bine, futere de mamă
E acea perioadă din an când toți vrem să fim mai buni, duduie online-ul de campanii umanitare și strângeri de fonduri pentru cauze care mai ...
-
Sâmbătă după prânz, m-am dus, invitată de niște cunoștințe vechi, la o acțiune organizată de compania NuSkin. M-am urnit cu greu de pe c...
-
Sunt Taz. Ne-am văzut în decembrie și ianuarie aproape zi de zi, după ce m-a călcat mașina și mi-am fracturat lăbuța. Zâna m-a adus într-u...
-
E acea perioadă din an când toți vrem să fim mai buni, duduie online-ul de campanii umanitare și strângeri de fonduri pentru cauze care mai ...
