Deunăzi aveam o discuție relaxată cu un domn, la un ceai. Relaxată până când am pomenit despre statusul meu de pe facebook la care domnul în cauză a comentat că i se pare foarte sexy. Adică el știe că am fost căsătorită (cu un bărbat :-), m-a ascultat vorbind despre foști (bărbați:-), mi-a prezentat un potențial viitor prinț pentru castel (bărbat:-), dar undeva, în mintea lui, s-a înșurubat ideea că eu și prietena mea am fi foarte potrivite pentru îndeplinirea fanteziilor lui sexuale cu două femei care se sărută. Eu am plusat și am propus să-și aducă și el prietenul cel mai bun să-i vedem cum se sărută. Bleah! Ce oroare! s-a zburlit domnul. Doi bărbați care se sărută sunt scârboși! Nu-i suport pe homosexuali!
Baaaaaang! Adică două femei care se sărută sunt sexy, dar nu și două lesbiene. Din punctul acesta, discursul lui a luat-o razna: evreii sunt sursa răului pe lumea asta, homosexualitatea este o boală care e musai să fie tratată, țiganii trebuie izolați, un om fără de dumnezeu este, prin definiție, rău, arabii sunt teroriști, câinii străzii nu sunt vinovați atunci când mușcă oameni.
E ceva vreme de când nu-mi mai pierd timpul și nici nu-mi mai consum energia combătând astfel de idei tembele, însă de data aceasta mi-era rușinea de înverșunarea interlocutorului meu, de siguranța cu care declama marile adevăruri pe care le deținea, de standardele lui duble și jumătățile de măsură pe care le aplica în orice.
Ce̶a̶i̶u̶l̶ ceaiurile nu ne-au calmat, n-am pătruns niciunul cu argumentele în convingerile celuilalt.Străbunica mea a ajutat o familie să supraviețuiască în timpurile când erau prigoniți doar pentru că erau evrei. Am cunoscut evrei, am fost îndrăgostită de unul acum mulți ani. Cei pe care i-am cunoscut eu sunt cultivați, inteligenți, educați, împăcați cu trecutul și confortabili cu prezentul, mi-e greu să cred că își petrec timpul conspirând la distrugerea omenirii.
Cunosc homosexuali, i-am susținut deschis la una din manifestările lor publice, sunt oameni veseli, creativi, deschiși la minte, e dificil să mă convingă cineva că acestea sunt simptome ale vreunei boli.
Țigani am și eu drept vecini, chiar aici, în buricul târgului. Da, sunt urât îmbrăcați, înjură, nu se omoară cu munca și își aruncă gunoiul în stradă. Dar și tânărul drăguț, spilcuit, român verde care își parchează Lexusul lângă mine lasă punga cu gunoi lângă lift când tomberonul e la 5 metri depărtare, e drept, în direcția opusă locului unde se află limuzina.
De atei nu vorbesc, aș putea să fiu considerată subiectivă pentru că sunt una dintre ei. Ce știu sigur e că închisorile nu sunt populate de ei...
Arabii nu-mi plac dacă iau în calcul atracția fizică: mă dau în vânt după blonzi înalți cu alură de intelectuali, nu după mustăcioși bruneți îmbrăcați în cearșafuri. Dar sunt convinsă că nu au bombe pe sub cămăși sau în serviete. Și sunt fascinată de cultura și istoria lor.
De câini, numai de bine: nu au ce căuta pe stradă, nu mă voi transforma într-un Cesar the Dog Whisperer și nici nu mă voi specializa în psihologie canină ca să intuiesc dacă javra care doarme pe trotuar stă doar la plajă sau e pusă pe harță și mă va ataca pe mine sau pe Taz, câinele pe care îl țin în lesă, îl vaccinez și-l educ. Așa că nu pot decât să mă bucur că, în sfârșit, s-a votat legea care să reglementeze situația patrupedelor fără stăpân.
Am înghițit ultimele guri de ceai ca și cum ar fi fost mărăcini și am plecat acasă cu concluziile la pachet:
1. Lumea lui ar fi perfectă fără evrei distrugători, homosexuali scârboși, țigani împuțiți sau atei diabolici.
2. Lumea mea ar fi mai bună și mai frumoasă dacă mințile înguste s-ar deschide, dacă educația n-ar mai fi viciată de dogme și ideologii și dacă s-ar inventa vaccinul contra spiritului de turmă.
3. Ceaiul cu rom a fost nașpa.
4. Data viitoare vorbim despre vreme.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu