sâmbătă, 5 noiembrie 2011
Ziua 343. AMR 22.
Pițipoancele lovesc din nou! :-)
Toată săptămâna am tânjit după o pauză cât de mică în timpul zilei ca să mă pot uita în liniște la frunzele care cad; le vedeam cu coada ochiului pe geamul biroului, dar n-am avut răgaz să urmăresc nici măcar una de când se desprindea de pe crenguța ei și până atingea asfaltul...
E puțin, nici mie nu-mi ajunge. Mă dau bătută, nu știu cum să-l opresc sau măcar să-l încetinesc, tot ce știe timpul să facă e să treacă. Cine sunt eu să mă împotrivesc? Cine ești tu să ceri mai mult?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Facerea de bine, futere de mamă
E acea perioadă din an când toți vrem să fim mai buni, duduie online-ul de campanii umanitare și strângeri de fonduri pentru cauze care mai ...
-
Sâmbătă după prânz, m-am dus, invitată de niște cunoștințe vechi, la o acțiune organizată de compania NuSkin. M-am urnit cu greu de pe c...
-
Sunt Taz. Ne-am văzut în decembrie și ianuarie aproape zi de zi, după ce m-a călcat mașina și mi-am fracturat lăbuța. Zâna m-a adus într-u...
-
Educația mea academică n-a inclus psihologia. Mi-aduc aminte vag de niște cursuri, dar de foarte scurtă durată și de o așa mică intensi...
buna...imi plac foarte mult invitatiile si marturiile camee...cum fac sa vb cu tine?
RăspundețiȘtergere