sâmbătă, 5 noiembrie 2011
Ziua 343. AMR 22.
Pițipoancele lovesc din nou! :-)
Toată săptămâna am tânjit după o pauză cât de mică în timpul zilei ca să mă pot uita în liniște la frunzele care cad; le vedeam cu coada ochiului pe geamul biroului, dar n-am avut răgaz să urmăresc nici măcar una de când se desprindea de pe crenguța ei și până atingea asfaltul...
E puțin, nici mie nu-mi ajunge. Mă dau bătută, nu știu cum să-l opresc sau măcar să-l încetinesc, tot ce știe timpul să facă e să treacă. Cine sunt eu să mă împotrivesc? Cine ești tu să ceri mai mult?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Facerea de bine, futere de mamă
E acea perioadă din an când toți vrem să fim mai buni, duduie online-ul de campanii umanitare și strângeri de fonduri pentru cauze care mai ...
-
Sâmbătă după prânz, m-am dus, invitată de niște cunoștințe vechi, la o acțiune organizată de compania NuSkin. M-am urnit cu greu de pe c...
-
Sunt Taz. Ne-am văzut în decembrie și ianuarie aproape zi de zi, după ce m-a călcat mașina și mi-am fracturat lăbuța. Zâna m-a adus într-u...
-
Cât de îndepărtată mi se părea ziua aceasta atunci când m-am apucat de scris, cât de mult îmi doream la un moment dat să se grăbească și să ...
buna...imi plac foarte mult invitatiile si marturiile camee...cum fac sa vb cu tine?
RăspundețiȘtergere