Crazy, Stupid, Love e o comedie romantică dar cu substrat dramatic, ale cărei personaje principale sunt Emily și Cal, un cuplu cu o casă frumoasă, copii reușiți și slujbe de vis. Sunt căsătoriți de 25 de ani când ea îi cere brusc divorţul, dezvăluind faptul că a avut o aventură. Când află că soţia sa l-a înşelat cu un coleg de serviciu şi vrea să-l părăsească, ia sfârșit viaţa lui “perfectă”.
Urmările sunt binecunoscute: destrămarea unei relații în care amândoi păreau confortabili, îndoielile cu privire la propria identitate, refugiul în iluzia unor noi iubiri. Jumătatea masculină a cuplului își caută echilibrul în relația de prietenie cu Jacob Palmer, un cuceritor frumos, bogat și elegant, împreună cu care descoperă un nou stil de viață cu distracții nocturne, shopping în magazine de lux, femei frumoase și disponibile.
Finalul e previzibil de fericit: cei doi soți se redescoperă unul pe celălalt, își recunosc greșelile și o iau de la capăt cu entuziasm.
End of story.
Aoleuuuu, să le fi văzut pe fete ce mai oftau, suspinau, apoi iar oftau, suspinau și priveau cu ochii umezi la idilele înfiripate pe ecran (bine, eu le bănuiesc că, de fapt, salivau la vederea pectoralilor lui Jacob...)!!!
Și ce le-am mai dădăcit, și ce le-am mai explicat, și ce le-am mai învățat de bine, și ce le-am mai zis să-și bage mințile în cap că nu există așa ceva în viața reală!!! Orice lucru care s-a stricat o dată, nu mai este perfect, nu mai e ca înainte, oricât te-ai zbate să-l repari. Lipitura, cârpeala, improvizația sunt acolo, vizibile, te zgârie pe retină, îți schimbă reperele și îți otrăvesc mintea, dacă nu definitiv, măcar pentru vreme îndelungată.
Iar Făt-Frumos nu are pachețele de mușchi pe sub cămășile și costumele croite impecabil! Și dacă are, nu știe texte faine de agățat! Sau dacă are pachețele, costume sexy și texte de agățat, nu te va ridica în brațe ca Patrick Swayze în Dirty Dancing pentru că e sub demnitatea lui de purtător de testosteron. Sau pentru că nu-l duce mintea...
În concluzie, scutește-mă, dragă Hollywood, de fanteziile tale și nu mă mai face să-mi adun de sub scaune prietenele leșinate că am treburi mult mai importante de făcut. Cum ar fi să îmi aduc aminte cine naiba a ridicat în slăvi restaurantul Alioli unde am aterizat după amiază înfometate la maximum și de unde am plecat la fel pentru că porțiile de mâncare erau jenant de mici chiar și pentru cineva ca mine, care n-are nevoie decât de doi biscuiți pentru a se simți sătulă.
PS Filmul e reușit, în ciuda obidei din rândurile mele. Mergeți cu încredere că își merită cronicile pozitive. Ceea ce nu se poate spune și despre restaurantul Alioli din Centrul Vechi...
LATER EDIT.
Întrucât forțele malefice din întunecatul regat al mărețului Blogger nu mă lasă să comentez pe propriul meu blog, vin cu o completare. Când mănânc în oraș, comand un singur fel de mâncare și desert, pentru mine e mai mult decât suficient. 5 creveți care plutesc în 250 ml de ulei nu sunt, după standardele mele, un fel de mâncare.
Și nici două triunghiuri de tortilla de mărimea celor aflate în jumătatea stângă a farfuriei, o farfurie mică, să ne fie clar! (în jumătatea dreaptă se află porția de tortilla care m-ar fi satisfăcut. Și pe care nu am primit-o la Alioli, ci am pregătit-o în bucătăria de acasă.)
Urmările sunt binecunoscute: destrămarea unei relații în care amândoi păreau confortabili, îndoielile cu privire la propria identitate, refugiul în iluzia unor noi iubiri. Jumătatea masculină a cuplului își caută echilibrul în relația de prietenie cu Jacob Palmer, un cuceritor frumos, bogat și elegant, împreună cu care descoperă un nou stil de viață cu distracții nocturne, shopping în magazine de lux, femei frumoase și disponibile.
Finalul e previzibil de fericit: cei doi soți se redescoperă unul pe celălalt, își recunosc greșelile și o iau de la capăt cu entuziasm.
End of story.
Aoleuuuu, să le fi văzut pe fete ce mai oftau, suspinau, apoi iar oftau, suspinau și priveau cu ochii umezi la idilele înfiripate pe ecran (bine, eu le bănuiesc că, de fapt, salivau la vederea pectoralilor lui Jacob...)!!!
Și ce le-am mai dădăcit, și ce le-am mai explicat, și ce le-am mai învățat de bine, și ce le-am mai zis să-și bage mințile în cap că nu există așa ceva în viața reală!!! Orice lucru care s-a stricat o dată, nu mai este perfect, nu mai e ca înainte, oricât te-ai zbate să-l repari. Lipitura, cârpeala, improvizația sunt acolo, vizibile, te zgârie pe retină, îți schimbă reperele și îți otrăvesc mintea, dacă nu definitiv, măcar pentru vreme îndelungată.
Iar Făt-Frumos nu are pachețele de mușchi pe sub cămășile și costumele croite impecabil! Și dacă are, nu știe texte faine de agățat! Sau dacă are pachețele, costume sexy și texte de agățat, nu te va ridica în brațe ca Patrick Swayze în Dirty Dancing pentru că e sub demnitatea lui de purtător de testosteron. Sau pentru că nu-l duce mintea...
În concluzie, scutește-mă, dragă Hollywood, de fanteziile tale și nu mă mai face să-mi adun de sub scaune prietenele leșinate că am treburi mult mai importante de făcut. Cum ar fi să îmi aduc aminte cine naiba a ridicat în slăvi restaurantul Alioli unde am aterizat după amiază înfometate la maximum și de unde am plecat la fel pentru că porțiile de mâncare erau jenant de mici chiar și pentru cineva ca mine, care n-are nevoie decât de doi biscuiți pentru a se simți sătulă.
PS Filmul e reușit, în ciuda obidei din rândurile mele. Mergeți cu încredere că își merită cronicile pozitive. Ceea ce nu se poate spune și despre restaurantul Alioli din Centrul Vechi...
LATER EDIT.
Întrucât forțele malefice din întunecatul regat al mărețului Blogger nu mă lasă să comentez pe propriul meu blog, vin cu o completare. Când mănânc în oraș, comand un singur fel de mâncare și desert, pentru mine e mai mult decât suficient. 5 creveți care plutesc în 250 ml de ulei nu sunt, după standardele mele, un fel de mâncare.
Și nici două triunghiuri de tortilla de mărimea celor aflate în jumătatea stângă a farfuriei, o farfurie mică, să ne fie clar! (în jumătatea dreaptă se află porția de tortilla care m-ar fi satisfăcut. Și pe care nu am primit-o la Alioli, ci am pregătit-o în bucătăria de acasă.)
Haaaai Zana draga nu mai fii asa dura cu noi si mai lasa-ne sa visam un pic :D
RăspundețiȘtergereEu am fost cu prietenul saracul, care se straduia sa imi potoleasca entuziasmul, oricum 2 zile dupa aia am tot pomenit de Ryan :))
Ce sa-i faci, filme americane, mie mi s-a parut trasa de par faza cu discursul fiului si tatalui de la absolvire !!! Numai americanii isi pun sufletul pe tava, asa cu orice ocazie si pentru oricine !
Pana aici zana! Sa nu indraznesti sa ne iei placerea! Au meritat din plin cele 118 minute de suspine & oftaturi, da, pentru patratelele costumele si farmecul lui Jacob, dar si pentru ideea de Happy Ending si Fat-Frumos...si ce daca in viata reala nu exisa nici una nici alta...stim si noi!
RăspundețiȘtergereDa, ne-ai ridicat lesinate de sub scaune, si ce??? Vorba aceea: I'm a ...dreamer... & I'm proud of it! :)))
Macar pentru senzatia pe care mi-a lasat-o si a meritat!
P.S. Cand dispare senzatia vreau sa-l revad, da?!
Cu Alioli eram eu si mai cu seama Ioana (printesa) :). Mie portiile mi s-au parut mari, in cele doua dati in care am fost (3, respectiv 4 persoane) si foarte bune... :).
RăspundețiȘtergereMaria, you know I love you, da' te rog eu nu mai da spoilere la filme, sau macar anunta din capul locului, sa stie omul sa dea skip la postul cu pricina, ca la naiba, chiar voiam sa vad filmul asta si acuma nu mai vreau sa-l vad asa de mult, ca nah, vorba aia, stiu cam tot ce se intimpla-n el.
RăspundețiȘtergerepoti sa-ti dai cu parerea despre un film si fara sa-l povestesti din fir a par, cu final cu tot, jur ca poti... mama ei de treaba... :(
Ah ah, si mai voiam sa mai spun ceva, si dupe aia ma duc sa tac. Alioli din Centrul Vechi e Alioli Tapas, tapas inseamna gustari, antreuri, chestii pe care le ciugulesti in timp ce bei o bere sau un vin, locul nu are pretentii de restaurant, e normal sa fie portiile mici...
RăspundețiȘtergereA, nu am fost atenta si nu m-am prins ca e referire la Alioli Tapas, eu am vorbit mereu despre cel de pe Popa Tatu, la Tapas nici nu am ajuns pana acum. Da, da, tapas sunt gustarele mititele.
RăspundețiȘtergere@Pixxie. Deci și tu ai fost adunată de sub scaune carevasăzică, deh, femei... :-) Bine ne-am găsit!
RăspundețiȘtergere@Nicol. Data viitoare te duc la Harry Potter ca să-ți mai bagi mințile în cap. :-P
RăspundețiȘtergere@Andrada și Ionouka. Aaaaa, așa mai veniți de-acasă. Ca să știu data viitoare când mă duc și am poftă de gaspacho, să cer vreo 5 porții dacă vreau să strâng de-un polonic în farfurie. Nu că m-aș mai duce vreodată...
RăspundețiȘtergere@Ionouka. Eu nu fac cronică de film sau de spectacole aici și nici nu am pretenția ca cineva să ia în considerare observațiile mele. Am ales să povestesc din film doar ceea ce a făcut să sune clopoțelul la mine în cap. Dacă alegi să te duci la un film, te duci și pentru scenariu, dialoguri, costume, lumini, muzică, atmosfera generala, popcorn și găleata de Coca Cola, nu numai pentru poveste. Pentru că altfel e suficient să te uiți la trailer...
RăspundețiȘtergereNu, in general la un restaurant de tapas comanzi mai multe tapas. Ca la libanez. Se pun pe masa si lumea mananca la comun. Sau pur si simplu comanzi mai multe si le mananci singur.
RăspundețiȘtergereDar presupun ca e alegerea ta, nici macar nu stiu al cui e restaurantul si nici ca-mi pasa. La cel din Popa Tatu eu m-am simtit foarte bine, cat despre dimensiuni - portiile sunt imense.
Sa recapitulam:
RăspundețiȘtergere-fetele Andrada & Ionouka de fapt vorbeau de un ALT restaurant..in care portiile sunt portii si nu ...tapas...
-sa inteleg ca data viitoare trebuie sa verific daca in denumirea restaurantului apare cuvantul "tapas", acum ca stiu si ce inseamna, sa ma astept sa primesc gustarele mititele la preturi f.mari, deci restaurant de tapas comand mai multe tapas...aha...acum am inteles
-promit sa nu mai am pretentie ca un restaurant sa si fie restaurant
-iar daca mai vad in titlul tau draga zana numele vreunui film, de altfel deja aparut pe ecrane, nu voi mai spera ca poate totusi vei povesti despre ...cum o alinta Borcea pe fosta sotie...de exemplu :))))))
Propun sa incercam un libanez data viitoare.... Si acolo comanzi mai multi si ii mananci la comun :))))))
@pisi da, daca vezi tapas in titlu te poti gandi la asta.
RăspundețiȘtergerehttp://en.wikipedia.org/wiki/Tapas