Ne-am instalat în bărcuța care sărea sprințară prin valuri, noi pe pernele moi, ca pisicile la soare, ceilalți 6-7 turiști cuminți pe băncuțele laterale. Nu ne-au scăpat din ochi tot drumul, e drept că nici nu aveau cum altfel: ne aflam la prova, toată priveliștea începea și se termina cu noi. Si zic că nu le-a părut rău...
Capri e altfel decât Positano, e mai exclusivistă fără să te simți neapărat copleșit: Prada cum ieși din funicular, Salvatore Ferragamo și Fendi pe aleea pietruită care duce spre platou, zeci de magazine cu bijuterii și ceasuri scumpe.
Dar toate devin frivolități odată ce ai ajuns aici:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu