Ziua 143. AMr 222

Și am trecut cu bine peste workshopul de mărțișoare! Așa cum am anunțat, ar fi trebuit să coasem, să lipim, să pictăm, să decupăm, să ne distrăm. În fapt, lucrurile s-au desfășurat cam așa, rămâne să concluzionați fiecare dacă ne-am ținut de cuvânt sau nu:

18 00-pauză. Orice activitate începe cu o pauză. De cafea, de țigară, de fursecuri.
18 15-începem lucrul. Întâi zgârmăm prin toate cutiile. Normal, inspirația nu vine oricum.


18 18. Oana s-a decis: vrea o floare din organza roz antic și grena. Restul lumii privește sau încă mai zgârmă după inspirație.


18 30. Raluca împlinește 50 de kilograme. Ea se hlizește în permanență. Oana lucrează cu spor. Teo încă mai așteaptă muza.


18 35. Cristina încă se gândește. În scurt timp, îi va trece prin cap: " Mmmm, ce bun e ceaiul făcut de zână, ce-o fi pus, dom'le, în el?!?"


18 45. Roxana face nodul la ață. Imediat ne va uimi cu stilul ei unic de a coase de la stânga la dreapta deși nu e stângace. Teo încă se gândește.


19 10. Raluca se ține de coțcării și are impresia că, dacă ține o pensulă în mână, orice lucru necesită vopsire.


19 30 Oana își pune degetarul, nu care cumva să se înțepe. Unde l-o fi găsit? Nici prin cutia cu vechituri a bunicii nu am mai văzut...


19 40 Faceți loc! Lui Teo i-a venit, în sfârșit, o idee. Peste câteva minute își va da seama că e nevoie să-și scoată sacoul. Munca e grea!


19 50. Raluca e pe post de îngeraș pe umărul stâng. Sau drăcușor? Împarte "laude" în dreapta...


... și-n stânga.


21 20 Încep să se vadă rezultatele muncii.











22 00 Încheiem seara glorios: ne dăm seama că ceea ce a savurat Cristina era doar apă cu miere, plicul de ceai nu fusese nici măcar desfăcut.



Dor de Lisuca.