Ziua 9 a fost minunată!
Am ajuns la întâlnirea cu Monibell cu o oră și jumătate întârziere și cu părul vâlvoi din cauza nervilor că nu am găsit un loc de parcare, dar ea m-a întâmpinat cu zâmbetul ei cald dintotdeauna.
Am savurat două căni de ciocolata caldă și groasă.
Am reușit performanța să primesc o comandă de o pungă cu petale în valoare de 5 ron, după un schimb de 4 emailuri și 4 telefoane.
Premiul Nobel pentru Pace a fost atribuit de Comitetul norvegian Nobel disidentului chinez Liu Xiaobo, aflat în detenţie, "pentru eforturile durabile şi non-violente în favoarea drepturilor omului în China". Comuniștii chinezi au cenzurat știrea, să-ți fie rușine, domnule Patriciu! :-) Ceea ce se întâmplă acum în China s-a întâmplat şi în România comunistă, mai exact în 1985. Atunci românul Ioan Moraru a câştigat premiul Nobel pentru pace, fiind printre membrii fondatori ai organizaţiei "International Physicians for the Prevention of Nuclear War" (IPPNW - Medicii lumii pentru prevenirea razboiului nuclear), cea care a primit în acel an acea distincţie. Ştirea despre românul Ioan Moraru a fost trecută sub tăcere de regimul Ceauşescu, în special din cauza faptului că Nicolae Ceauşescu râvnea de mult la distincţia pentru pace acordată de comitetul Nobel. Aşa că nu se făcea ca în ţară să se afle că un român a primit acest premiu.
Favoritul meu din anii de studenție, Mario Vargas Llosa a primit, în sfârșit, Nobelul pentru literatură.
Pe la 19 30 au sosit și cele 180 de borcănașe cu miere pe care le așteptam de dimineață ( să-mi trageți două palme tare dacă mă mai prindeți că lucrez cu cei de la Nemo Expres Curierul-lu'-pește!) iar până la 21 00 le-am etichetat și împopoțonat pentru nunta de mâine.
Am recuperat și stativele pe care le împrumutasem încă din iunie unei cliente care, săraca, bătrână și bolnavă cum e la cei 23 de ani ai ei, a uitat să mi le mai aducă.
După cum se vede, nu mai pot de atâta bine! Mă prăbușesc în pat, până adorm mă "indispun" cu unul din musicalurile lui Andrew Lloyd Webber, cel mai jucat pe scenele londoneze, Cats.
vineri, 8 octombrie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Facerea de bine, futere de mamă
E acea perioadă din an când toți vrem să fim mai buni, duduie online-ul de campanii umanitare și strângeri de fonduri pentru cauze care mai ...
-
Sâmbătă după prânz, m-am dus, invitată de niște cunoștințe vechi, la o acțiune organizată de compania NuSkin. M-am urnit cu greu de pe c...
-
Sunt Taz. Ne-am văzut în decembrie și ianuarie aproape zi de zi, după ce m-a călcat mașina și mi-am fracturat lăbuța. Zâna m-a adus într-u...
-
Cât de îndepărtată mi se părea ziua aceasta atunci când m-am apucat de scris, cât de mult îmi doream la un moment dat să se grăbească și să ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu