luni, 21 februarie 2011
Ziua 139. AMR 226.
Ușor cu pianul pe scări, am ales acest videoclip doar pentru că îmi place James Morrison ăsta și pentru că prințesa a dorit sugestii pentru încărcat pe Ipod.
În rest, sunt bine, sănătoasă. Știu că e posibil ca unii dintre voi să fi avut o zi atât de proastă încât să nu mai doriți decât să vă înecați amarul într-un pahar cu vin. Dar a mea a fost bună. Ce să fac? Poate și eu am avut zile proaste iar voi v-ați bălăcit în nepăsare, nu? Eu nu zic că nu-mi pasă dar, dacă mă arăt prea dornică să vă spun că vă înțeleg indispoziția/supărarea, există posibilitatea să-mi închideți telefonul în nas. Și nu am chef să adaug mitocani în listă, abia am făcut curat. Tot ce trebuie să știți e că vă înțeleg, am fost și eu acolo: știu cum e să fii conștient că meriți un lucru dar să îți fie refuzat. Și cum e să te simți folosit și apoi tratat ca ceva de care nu mai ai nevoie. Am experimentat și eu durerea de a nu fi văzut nici urmă de părere de rău în ochii călăului meu. Și disperarea cu care îmi repetam la nesfârșit " Dar nu e drept!"
Așa că eu îi dau înainte cu ziua mea frumoasă: rochiță cu flori, pantofiori de zână, jachetă de primăvară, lecții de franceză în mașină, cald la atelier, discuții "savante" cu Mariana, aceeași care mă întreba, la întoarcerea dintr-o călătorie, cum e porumbul pe la Londra.
Și muncă, multă muncă. Mă mănâncă limba să vă spun la ce lucrez dar chiar vreau să fie mare surpriza. Vă arăt doar mărțișorul pregătit pentru o puștoaică de la care aș avea mult de învățat, într-o zi am s-o fac sa-mi spună toată povestea ei și o voi pune pe blog...
Dor de Lisuca.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Facerea de bine, futere de mamă
E acea perioadă din an când toți vrem să fim mai buni, duduie online-ul de campanii umanitare și strângeri de fonduri pentru cauze care mai ...
-
Sâmbătă după prânz, m-am dus, invitată de niște cunoștințe vechi, la o acțiune organizată de compania NuSkin. M-am urnit cu greu de pe c...
-
Sunt Taz. Ne-am văzut în decembrie și ianuarie aproape zi de zi, după ce m-a călcat mașina și mi-am fracturat lăbuța. Zâna m-a adus într-u...
-
Cât de îndepărtată mi se părea ziua aceasta atunci când m-am apucat de scris, cât de mult îmi doream la un moment dat să se grăbească și să ...
Cea mai buna zi de ieri e azi... cand om fi maine. Deci sa fac azi multe chestii misto ca sa ma bucur maine de ele! :)
RăspundețiȘtergereStiu, ma, nici eu nu ma inteleg de fiecare data. :)
@ Dr. Stoica. Cum ar veni, câteodată sunt atât de deştept, că nici chiar eu nu înţeleg ce am spus.O. Wilde
RăspundețiȘtergereZana,zana ce frumos stii tu sa ne spui ca nu-ti pasa. :-)
RăspundețiȘtergereSi acum m-ai facut curios, cum e porumbul la Londra?
Dar pana la urma, cum e porumbul la Londra? :-> Sa ai o zi la fel de buna ca cea de ieri, zana mea!
RăspundețiȘtergereMa bucur pentru ziua ta buna! atat de mult incat o iau si eu drept exemplu si o fac si pe a mea la fel!
RăspundețiȘtergereFoarte frumos martisor :)
Te pup si te astept la Cluj!
Nu stiu cum se face ca, desi teoretic stiu cum stau lucrurile si ce trebuie facut, nu-mi iese nimic in practica. De exemplu stiu ca oamenii care ti-au facut rau in repetate randuri trebuie evitati, ca cei ce nu au inteles o data ce se intampla cu tine si nu au simtit sa iti fie alaturi, nu o sa simta nici data urmatoare… stiu ca ramanand cu un picior prins in trecut, n-ai sa inaintezi niciodata, stiu ca timpul vindeca toate ranile… Stiu…si totusi! Mai ciudat este cum ajung sa apreciez o zi …normala, banala chiar, dar cat de cat cu o stare de spirit mai buna …atunci cand este inconjurata de zile si mai banale si mai normale!
RăspundețiȘtergereTuturor celor care vor să știe cum e porumbul la Londra: :-P
RăspundețiȘtergere@Teea. Mulțumesc. Nu vin la Cluj că am treabă dar pot să fac ceva ca să-ți mai ostoiască dorul de mine... :-)
RăspundețiȘtergere@ Ruxi. Mare înțeleaptă ești tu, Ruxi! Mi-ești tare dragă.
RăspundețiȘtergere