Am lăsat totul baltă și am plecat dis de dimineață la bunica, într-un sat din Oltenia, la vreo 250 de kilometri de București. Nu ajung prea des, probabil o dată pe an, dar e o încântare să mă pun la curent cu noutățile neamurilor de acolo: cine cu cine se ține, cine a mai murit, cine a mai divorțat, cine s-a mai măritat, câte răzoare de ardei au pus, ce accesoriu (nu sunt sigură că acesta e termenul dar nu-mi vine nimic mai inteligent în minte) pentru tractor au mai achiziționat...Îmi place cum scot ce au mai bun ca să ne omenească, cum se agită și aleargă încolo și încoace, strigă unii la alții să ne pună în portbagaj "d'eștia de nu găsiți voi la oraș"-făină, mălai, ouă, ceapă, usturoi, brânză. Azi m-am pricopsit cu un curcan viu. Ce păcatele mele să fac eu cu un curcan viu??? Să i-l duc mamei să-l pregătească pentru sor'mea de Crăciun, evident! Așa că am călătorit ca în arca lui Noe: Lisa în dreapta, curcanul în portbagaj, un gutui cu rădăcină cu tot pe bancheta din spate, ploaie torențială jumătate din drum. Și un curcubeu frumos deasupra unui oraș urât-nu dăm nume ca să nu trezim niscai patriotisme locale în cititori...
Bai dar toata lumea a vazut curcubeul ieri, eu unde oi fi fost bagat?
RăspundețiȘtergerehai ca m-am distrat rau cand mi te-am imaginat cu cel curcan in masina! Ca in filmele cu nea Marin...
RăspundețiȘtergereAm ras cu lacrimi! Parca mi te imaginez cu curcanul in brate :)Trebuie sa recunoastem ca povestea in sine este una normala, noi toti cei care avem rude la tara stim ca asa se intampla de obicei, dar cand povestea intra sub condeiul tau ia deja o alta turnura. Chiar ai talent, felicitari.
RăspundețiȘtergereDa, da, exact la Nea Marin si la Nasa Reta m-am dus si eu cu gandul :-))))))))
RăspundețiȘtergere@Suflețel. La următorul curcubeu promit să te anunț, să fii și tu în rândul lumii.
RăspundețiȘtergere@ Raluca I
RăspundețiȘtergere@ Crystal Clear Mi-e dor de Nea Mărin și Nașa Reta...
@Roxana L. Mulțumesc, e mult spus talent, mă joc și eu cu vorbele...
RăspundețiȘtergere