duminică, 27 octombrie 2013

The name of the game

În familia de zâne fotbalul e omniprezent: papa a fost medicul unei echipe de fotbal și mare stelist (ah, duminicile acelea de demult în care era etapă și asculta meciurile la un radio care piuia și pârâia exact când striga Ilie Dobre mai cu foc), sor' mea e nevastă de fotbalist, cumnatul meu e fost fotbalist la Steaua, acum antrenor la propria școală.
Nepotul Sucă joacă fotbal. Bine, la Playstation, dar se pune și-așa.
Bubu e prea mic, abia merge în picioare, dar are echipamentul lui de stelist încă de când s-a născut.
De Taz nu mai vorbesc: e în stare să o înghită când vede o minge și când obosește să alerge după ea, oricât de mare ar fi, o ține sub el de parc-ar vrea să o clocească.



Cât despre mine, fotbalul devine interesant doar când e prezentat sub formă de cookies, cupcakes sau torturi făcute de Cristina de la Cristina's Cakes. 
Atât am avut de spus.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Facerea de bine, futere de mamă

E acea perioadă din an când toți vrem să fim mai buni, duduie online-ul de campanii umanitare și strângeri de fonduri pentru cauze care mai ...