De multe ori mi-am dorit ca și gramatica limbii române să permită adjectivelor "perfect" și "complet" să aibă grade de comparație ca să nu mai fiu nevoită să pun titluri în engleză pentru a descrie momentele trăite pe aici, pe la castel.
Vineri aveam capul mare și nervii praștie, îmi tremurau mâinile de oboseală și ardeam să fug undeva în lumea largă, dar niciodată nu pot să fug atunci când vreau eu, ci doar atunci când pot alții, când am suficienți bani pe card sau când nimeni nu se mărită/însoară/botează/serbează/aniversează. Și totuși am lăsat totul baltă, mi-am luat prietena de toartă, și-am plecat. Nu în lumea largă, ci mai aproape, la mare. Pe o plajă pustie, bineînțeles, că nu ne amestecăm noi, zânele, cu turiștii.
Știi drumul? (Ăsta e stresul vieții mele: nu rețin repere, nu știu să citesc hărți, gps-ul mai mult mă încurcă, mușchiul de pe copaci numai spre nord nu stă, Steaua Nordului n-o deosebesc de alte mii de stele, habar n-am de unde a răsărit soarele, tuburile metroului londonez sunt un coșmar, pe scurt, am o mare problemă cu orientarea și poziționarea în spațiu. De aceea nu mă aventurez să plec singură nicăieri, există o mare probabilitate să mă pornesc spre Bruxelles și să ajung la Rio de Janeiro.)
Îl știu, dragă, am fost acolo de atâtea ori!
Hai atunci!
Și-am ascultat Rock FM, și-am cântat balade, și-am mers cu geamurile deschise de era să ne pierdem genele false, și-am mâncat caramele din acelea care se lipesc de cerul gurii, și-am suspinat la aduceri aminte estivale...
Zână, trebuie să ne întoarcem, am ratat intrarea!
Păi nu ziseși că știi drumul cu ochii închiși?
...
Ne-am întors vreo 20 de kilometri, nu mai mult.
Nț, lasă-mă pe mine de-acum! Și-am preluat comanda cu foarte mare responsabilitate: am început să mă uit după indicatoare. Minune! A funcționat: am ajuns pe cea mai frumoasă și pustie plajă, exact cea pe care o căutam. Și-am zăcut pe scoici nesparte de valuri sau de pași și-am lăsat acolo nervii și dorurile toate.
Superbe poze,de altfel ne-ai obisnuit cu superlativul,asa ca nu-ti mai face griji,am intrat perfect in atmosfera,am inchis ochii si am trait clipele frumoase cu voi!
RăspundețiȘtergere:-) Și eu mă liniștesc numai privind pozele
RăspundețiȘtergere:))Taz e suprem, iar Zana și mai și:) Propun să inventăm mai mult decât supremul:)
RăspundețiȘtergerePoți să ne atingi, să știi :-))) Miss u!
RăspundețiȘtergere:))) Era și-o replică la asta, dar e măgărească, ți-o zic când ne vedem, așa de amuzament:)) Mi-e dor de poveștile cu aromă de cafea:)
RăspundețiȘtergerePăi de ce crezi că ți-am ridicat mingea la fileu? Știam bancul :-))) Să ne organizăm la o cafea zic...
RăspundețiȘtergereM-aș organiza, dar nu știu dacă-mi iese.:) Vorbim.
RăspundețiȘtergere