Și-am terminat cartea la care scriam de șase ani și jumătate. Ediție de lux, copertă de piele, litere aurii, embosate. Existau toate premizele să fie cartea vieții mele pentru că, într-un mod ciudat, am scris-o și am citit-o în același timp. Fiecare paragraf, fiecare pagină, fiecare capitol veneau firesc, curgeau pur și simplu pe hârtie, mintea mea nu obosea niciodată să le gândească, mâna mea niciodată să le scrie.
Într-o duminică din octombrie trecut, m-am așezat la masa de scris și mi-am dat seama că nu mai am foi pe care să scriu, fuseseră smulse iar cartea mea avea să rămână fără final... Nu m-am putut obișnui cu ideea, am căutat îndelung prin suflet și am mai găsit niște foi nescrise. Le-am decupat după contur și le-am lipit cu grijă, păreau să se potrivească. Aveam din nou cartea în față și penița pregătită, dar cuvintele se legau greu și nu mai reușeam să întorc propoziții și fraze ca odinioară. Singurele figuri de stil care-mi ieșeau erau comparația și interogația retorică, iar cartea mea frumoasă devenise atât de slută încât mi-era și frică s-o mai deschid.
Azi am găsit fraza de final, am închis toate parantezele și am pus toate punctele.
"Nu sunt în largul meu în această perioadă. Nu cunosc cuvintele potrivite pentru a-ți transmite lucrurile frumoase pe care le gândesc despre tine fără să fiu considerat un ipocrit, fals și trădător. Poate de aceea mă abțin și, ca urmare, comunicarea noastră are de suferit. Au fost mai multe momente în cursul ultimelor zile în care mi-am înăbușit dorința spontană de a te lua în brațe și de a te mângâia. Poate nu trebuia, poate nici acum nu e prea târziu. Știu că ești adepta ușilor ferecate, dar să știi că eu nu te-am scos și nu te voi scoate niciodată din sufletul meu. Așa mic cum e el, e încă plin de tine!"
Am închis-o. E caldă ca și cum aș fi ținut-o strâns la piept.
Coperta 4 ar trebui să conțină fotografia autorului,
o mică recenzie,
"Un roman de ficțiune cu pretenții de roman inspirat din viața reală. Ar fi putut fi bestseller dacă nu existau personaje negative."
ISBN (International Standard Book Number, codul de identificare al unei cărți la nivel internațional)
Inexistent.
Preț
0 lei, 0 bani.
Of, Zana mea draga... te imbratisez cu sufletul. Nu s-a inchis decat o usa! Sa vezi ce carte frumoasa urmeaza! Desi poate fi doar o nuvela, sau o schita, e cu tarm de mare si cu oameni frumosi si o sa vezi cum viata devine mai buna. Te sarut.
RăspundețiȘtergereAi scris frumos despre un lucru dureros. Da, mai Zanule, peste ani atat o sa-ti aduci aminte: era-ntr-o vineri si parca era innorat.
RăspundețiȘtergereMda...se impun masuri de urgenta...diseara punem ceaunul pe foc :) Aruncam acolo si cartea cu coperti de chirpici si poza Zmeului asta bineinteles dupa ce i-am desenat mustati si COARNEEEEEEEEE!!!!!. Cred ca o sa ii stea bine cu ditamai perechea de coarne :))
RăspundețiȘtergere@TFA Mulțumesc, draga mea. Poate să fie și o broșurică, e binevenită :-).
RăspundețiȘtergere@Habarnam. Tocmai asta doare cel mai tare: că rămâne atât de puțin din ceva care a fost odată complet.
RăspundețiȘtergereSamy, asta e responsabilitatea ta, nu mă bag azi la răutăți, trebuie să rămân zen :-) Vezi, lasă și tu mătura și poțiunile acasă diseară, să nu sperii oamenii chiar de la prima înfățișare...
RăspundețiȘtergereE ca dintr-o carte ce am citit mai sus. E cartea despre o carte. Cam trista...
RăspundețiȘtergereMai bine inchizi capitole de tip drama si incepi o carte de... bucate. Sau de povesti nemuritoare. Sau de calatorie. :) Astea nu pot avea decat happy end.
In life, we all have an unspeakable secret, an irreversible regret, an unreachable dream and an unforgettable love. Dear Fairy,happiness is always a choice, not a result!
RăspundețiȘtergere@Dr. Stoica. Parcă aș începe una de călătorie. Neapărat happy, obligatoriu fără end.:-)
RăspundețiȘtergere@Ruxi. Mare dreptate mai ai dar ce tare aș fi vrut să te înșeli! :-)
RăspundețiȘtergereEu ma numar printre cei care stiu ca a fost o carte frumoasa, pune-i totusi un pret, nu merita chiar 0 lei 0 bani ...Multi nu au niciodata parte de o asemenea carte si stiu ca ai fi vrut sa scrii si sa citesti la nesfarsit din ea dar multe carti au soarta de a ramane nescrise si necitite...Si la urma urmei, exista in afara castelului o biblioteca intreaga, trebuie doar sa intinzi mana si sa iei una! :-)
RăspundețiȘtergere@ Anonim.Nu sunt pregătită încă să dau mai mulți bani pe cartea asta, nu încă. Și o perioadă o voi lăsa mai moale cu lectura... :-)
RăspundețiȘtergere