Patru actori tineri interpretează 15 personaje într-un spectacol de 1 oră și treizeci de minute, fără pauză.
Fără să pară că fac vreun efort special, intră rapid în pielea diverselor personaje: Caliban, Stephano, Ariel, Antonio, Trinculo, Alonso etc. Scenografie interesantă cu un generator de lumină alcătuit din obiecte dragi lui Prospero și fiicei lui, papuci de casă, cartoane desenate cu vopsea fosforescentă, resturi metalice, o masă șubredă care nu știu dacă mai rezistă tot sezonul, 2 sticle verzi, un aparat radio din anii 60, poate mai vechi. Costume ostentative, haioase: Miranda purta la un moment dat o rochie din dantela unei perdele, cu tot cu cârligele și inelele aferente. Muzică de rupt inimi: Donizetti “Una furtiva lagrima”. O abordare cool a unei piese clasice care, pun oricând rămășag, poate fi savurată de un public tânăr. Nu știu dacă și de cel matur și blazat: unul din marii nostri actori, aflat în primul rând, a fost singurul căruia i-a sunat telefonul în timpul reprezentației.
Și nu pot să nu-l menționez pe drăgălașul câine cu alură de vulpiță (cam obeză, ce-i drept) care cerșea atenție printr-un lătrat nostim căruia nu-i putea rezista nimeni. Eee, nu, nu era nici personaj, nici spectator ci câinele de pază al centrului. LOL! Cred că era legat pentru ca nu cumva să fie furat!
LATER EDIT. Cineva mi-a atras atenția că nu am specificat dacă mi-a plăcut sau nu piesa. Din moment ce am selectat să scriu despre ea dintre toate întâmplările zilei, e clar că mi-a plăcut și mi-a plăcut enorm! Încă mai zâmbesc amintindu-mi scenele cu Trinculo, Stephano și Caliban beți criță...Nu e treaba mea să vă spun să mergeți sau să nu mergeți pentru că nu pot fi decât subiectivă: îmi plac atât de mult tinerețea, entuziasmul, talentul, curajul și rezistența actorilor încât tind să-i idealizez.
Vroaima si euuuu, de ce nu ai zis ca mergi? :-P
RăspundețiȘtergereDraga mea, am spus, ia citeste postările din urmă! Dar data viitoare îți trimit și un sms, ca să fiu sigură.
RăspundețiȘtergere