luni, 13 decembrie 2010

Ziua 75. AMR 290.


Prima seară după mult timp în care am simțit că mi-e bine. Nu știu să pun degetul într-un loc și să spun că acolo mă durea. Din senin, am simțit că vreau să-l îmbrățișez și să-l sărut pe zmeul răsturnat pe canapea și apăsarea s-a dus... Și era mult înainte de a mă instala în fotoliu ca în fotografie deci nu se poate spune că e efectul terapeutic al ceaiului sau al mângâierilor pe blănița moale a Lisucăi.
Așadar am finalizat lista pentru Moș Crăciun: cât mai multe seri ca asta și nu mai cer niciodată nimic! Dar niciodată!
Ei, bine, poate mai încolo... un cesuleț drăgălaș ca acesta...

Sau bijuterii drăgălașe ca acestea...

Sau o rochițică drăgălașă ca aceasta...

...

Un comentariu:

Facerea de bine, futere de mamă

E acea perioadă din an când toți vrem să fim mai buni, duduie online-ul de campanii umanitare și strângeri de fonduri pentru cauze care mai ...