Ziua 22. AMR 343.

Am ajuns la ziua 22, mai am 343, floare la ureche, ce-a fost mai greu a trecut!:-)))
Voi știți ce greu e, după o zi ca asta, să stai și să derulezi filmul înapoi și să te întrebi despre ce naiba să scrii bun și frumos?
Voi încerca totuși:
M-am trezit la 4: 30. Degeaba. Nu aveam nimic de făcut la ora aceea. A fost bine până la urmă, mi s-a împlinit visul: am muncit 18 ore! :-)
Cântarul din baie m-a fericit cu o imagine pe care o ador: 50 de kilograme! Back in business.
Unul dintre clienții mei mi-a făcut iar capul mare, cum mi-l face de obicei. Exemplu de dialog cu el:
Client- Aaaaa, păi nu-l voiam așa!
Zâna-Dar cum?
Client-Nu știu, dar nu așa! :-))))
Spre deosebire de alte dăți când îl menajam că deh, clientul nostru e stăpânul nostru, azi i-am zis: " Știi ceva? Ia fă-ți-l tu singur!" A fost bine pentru că i-am văzut disperarea în ochi.
Un alt client mi-a adus o ciocolată drept șpagă :-) pentru a-i băga trusoul în lucru înaintea altora. Bună ciocolata, are gusturi tipu'.
Mi-am regăsit pe FB o fostă colegă de facultate, cu care mă conversam pe blogurile personale fără să știu cine e! M-am emoționat: cum ne-am împrăștiat noi prin lume după terminarea studiilor ca să ne reunească Zuckerberg ăsta cu invenția lui după 13 ani!
Un pat maaaaaare numai pentru mine. Hai, fie, și pentru Lisa, dar ea e mică, nu ocupă decât 3/4 din el.
Ce spuneam eu ieri? Viața e minunată!